- 16 septembrie 2019
- roxanaflorescu
- Niciun comentariu
Exista doua feluri de suferinta
Mai intai exista suferinta in orbire, cea in care suferim cu ochii inchisi, lipsiti de
constienta, in care dam vina pe toti si pe toate pentru ceea ce ni se intampla, in care ne
intrebam de ce ni se intampla tocmai noua, in care ne luptam cu dificultatile prin care
trecem, in care facem incercari disperate de a controla evenimentele si pe ceilalti. In
aceasta suferinta evadarea in dependente gen alcool, tutun, droguri, sex, jocuri de
noroc, etc. este foarte comuna ca si mecanisme de gestionare a tensiunii interioare. Din
aceasta suferinta nu invatam mai nimic si ce facem adesea este sa o plasam inconstient
pe umerii familei, prietenilor, colegilor de servici, din dorinta de a scapa cat mai repede
si a ne elibera.
Si mai exista si al doilea mod de a suferi, cel in care stam in suferinta cu ochii larg
deschisi, cu deplina constienta, in care ne asumam responsabilitatea pentru ceea ce ni
se intampla, ne intrebam care sunt lectiile pentru noi, acceptam dificultatile prin care
trecem si intelegem faptul ca nu putem controla evenimentele si oamenii care ne produc
suferinta. Este o suferinta din care nu cautam sa evadam, ci sa o simtim pana la capat si
in procesul acestei simtiri se topesc in noi forme, rigiditati, asteptari, convingeri,
mecanisme de aparare, structuri de personalitate care ne intaresc sau ne provoaca
aceasta suferinta. Din aceasta suferinta invatam multe lucruri despre noi, despre lume,
este o suferinta care se topeste in lumina constientei si care nu circula mai departe.
Majoritatea oamenilor experimenteaza suferinta la primul nivel. Pe masura ce nivelul de
constiinta creste, incepem sa experimentam si cel de al doilea nivel si, cel mai adesea,
sa calatorim intre cele doua. La un nivel superior de dezvoltare emotionala si spirituala,
reusim sa stam, cu preponderenta, in cel de-al doilea nivel.
Psihoterapia ne ajuta sa trecem si sa stam cat mai mult in cel de-al doilea nivel,
asistandu-ne sa obtinem claritate, capacitate de auto-observare, responsabilitate si
asumare. Va astept in cabinetul de psihoterapie, pentru a explora impreuna cum
suferinta noastra este de fapt un mare profesor!